Duminică, la Teatrul de Artă din București am vizionat spectacolul Minunata călătorie pe Drumul Mătăsii, o producție a trupei de actori-copii „Sunete Vesele”. Piesa de teatru – autor Elena Iorgulescu, compozitor Marius Sireteanu - a fost prezentată pentru prima dată în urmă cu cinci ani și a avut un succes răsunător. Și de această dată copiii, membri ai clubului „Sunete Vesele”, s-au mobilizat exemplar, interpretându-și fiecare rolul cu abnegație, umor, veselie, dar și multă emoție.
Suntem în al șaselea an de reprezentații la „Sunete Vesele”. După doi ani de pandemie și de spectacole în binecunoscutul format zoom, ne-am întors în sala de teatru, în lumina reflectoarelor și în ropotul aplauzelor. 9 copii minunați, cu vârste cuprinse între 5 și 13 ani, ne-au încântat cu jocul lor actoricesc, cu dansul și cu interpretarea muzicală a cântecului lui Marco Polo („Marco Polo, Marco Polo,/Călător neobosit,/Marco Polo, Marco Polo, negustorul iscusit”).
Am ascultat cântecelul de nenumărate ori, interpretat de toți actorii, scenă de scenă, încât m-am trezit fredonându-l și la ceva ore după lăsarea cortinei. Și ce să zicem, chiar e bun de ton pe telefonul mobil!
Așadar călătoria noastră pe Drumul Mătăsii îl are ca protagonist pe Marco Polo, vestitul călător european care a descoperit Orientul! Istoricii nu sunt siguri nici măcar dacă Marco Polo a existat, nici de veridicitatea informațiilor din vestita carte de călătorie, dar acest fapt nu ne-a descurajat în a prezenta copiilor o poveste plină de învățăminte!
Intriga spectacolului gravitează în jurul personajelor-călători. Marco vrea cu orice preț să vadă minunile Orientului, să aducă la Veneția vestita mătase din China. Tatăl lui, Niccolo, îl însoțește. Două fete pornesc la drum pe urmele lor, o admiratoare a lui Marco (Graziella) și o iscusită femeie de afaceri care nu prea are încredere în abilitățile lui negustorești (Giuliana).
Muzica lui Marius Sireteanu ne introduce în atmosfera timpului, în specificul cultural al fiecărei țări: muzica occidentală de la balul mascat al Carnavalului de la Veneția, apoi acorduri de muzică turcească, persană și chinezească.
În spectacolul nostru, Marco face primul popas la Constantinopol, la bazarul turcesc. Niciun cuvânt despre bizantinii greci care stăpâneau la vremea aceea orașul (turcii vor ocupa Constantinopolul mult mai târziu, desigur!). Dar cred că ideea noastră a prins foarte bine. Toți știm cum e la bazar! Mustafa vinde șalvari și halva. Replicile sunt savuroase, un neîncetat joc de cuvinte își pun amprenta pe mai multe scene: „Vreau lapte; eu fac fapte” - în scena dintre Marco și Giuliana la Veneția, sau strigătul precupețelor din bazar: „Vând marfa cea mai tare!”„ Cum adică tare”, se întreabă călătorii morți de foame, „ca să ne rupem dinții?” Dar nu e vorba de tare în sensul acesta, că doar șalvarii nu sunt de mâncare! Bine, bine, dar unii sunt cu mintea la mâncare, că sunt rupți de foame! Marco cumpără marfă din bazar, dar ce să vezi: e prădat! Giuliana le ia urma hoților, pe care capul nu-i prea duce – sunt „tufe de Veneția”!
Bagdad este următorul nostru popas. Călătorii sunt epuizați, însetați, speriați de nesfârșitul deșert. Și ca prin minune apar niște prințese (un fel de amazoane), care nu mai vor să-i lase să plece din palatul lor pe băieții chipeși, care din negustori venețieni devin prinți! O scenă de basm ca în O mie și una de nopți.
Destinația finală: China, unde nu lipsește ursul panda!
Pe lângă interpretarea plină de sensibilitate a copiilor, am fost cu deosebire impresionați de costume, de la cele venețiene până la cele arabe și chinezești! Vedeta costumelor a fost Prințesa Liu din China.
De asemenea, ne-a plăcut în mod deosebit costumul lui Niccolo venețianul, ale negustoreselor din bazar, ale prințeselor din Bagdad, cel al lui Mustafa, Sindbad paznicul și Kubilai han (interpretat de același băiat), dar și rochiile strălucitoare și vesele ale fetelor din Veneția.
Trupa „Sunete Vesele” ne-a oferit din nou un spectacol plin de veselie, grație implicării și a entuziasmului celor mici, dar și a sprijinului financiar și emoțional din partea părinților lor.
Ștefan Petrescu